Astfel, se pot identifica anumite alegeri de configurație spațială, ce se regăsesc atât în interiorul cât și în exteriorul locuinței, precum: zonificarea funcțională în raport cu dinamica soarelui, din intenția de a respecta ritmul circadian al omului și a beneficia în mod pasiv de energia solară; deschiderea vitrată amplă înspre sud pentru aport solar direct; protecție solară pasivă pe fațadele sud și vest prin configurarea acoperișului sau a plantațiilor înalte; compactitatea volumului înspre latura nordică, pentru a reduce pierderile de căldură. Acoperișul clădirii nu este doar un simbol al adăpostului, ci devine un adevărat organism viu, pe care se regăsesc plante adaptate climatului local, dar și dispozitive menite să producă energie (eoliană, fotovoltaică). Aici, ca o marcare verticală a intersecției celor două corpuri geometrice, se regăsește un luminator menit să faciliteze nu doar accesul luminii naturale, ci și ventilația naturală.